Europenii se mută în case „made in Harghita”

Aboneaza-te la newsletterul Blitz Imobiliare si nu vei rata nici o stire Imobiliara Ma abonez

Europenii se mută în casele românilor. Nu vin ei aici, ci noi le ducem casele acolo. În Harghita, românii de etnie maghiară au descoperit cum să iasă din criză: construiesc case de lemn şi le exportă în lumea largă. Un reportaj din cadrul campaniei “România, da!”, de la Pro TV.

După boomul imobiliar de acum câţiva ani, când tot omul îşi construia o casă din beton şi cărămidă cât mai mare şi scumpă, a venit vremea caselor ceva mai ieftine, din lemn şi cu timpi record de asamblare.

În ultimii ani, în depresiunea Gheorgheniului au apărut peste 40 de fabrici în care se construiesc case de lemn. Arpad Bege este unul dintre veterani, începând afacerea în 1994. Prima casă a dus-o la Craiova: “Când am fost prima dată acolo, la începutul anilor ’90, intrau oamenii şi întrebau: da se poate sta în casele astea? Nu era cunoscut…”

Acum cinci ani, a cumpărat o fostă crescătorie de miei în Suseni-Harghita şi a transformat-o în fabrică. Kis Akos are o fabrică de case în Joseni. Arată una dintre ele: “E o casă de lemn rotund pe care o ducem în Anglia. Domnul şofer cred că e la a 20-a cursă”. Şi Csaba Bege face case. Zilnic, case încărcate în tiruri pornesc din zona către diverse colţuri ale lumii: Anglia, Franţa, Austria, Germania, Ungaria, Italia, Grecia, Israel, Olanda, Tenerife. Ba au ajuns şi în Elveţia, Danemarca şi Norvegia. Cum se face că lemnul câştigă teren în faţa betonului şi cărămizilor? “E o construcţie mai simplă, mai rapidă şi, de ce să nu zicem, mai ecologică”, spune Csaba Bege. Avantaje la care se adaugă şi preţul.

240 euro/mp – “la roşu”, 300 euro/mp – “la gata”

“Asta durează ca montaj două luni şi pregătirea în fabrică alte două luni. Pereţii sunt din lemn masiv. La o construcţie de genul ăsta, metrul pătrat la roşu este de 220-240 de euro şi cu finisaje ajunge între 280-300 de euro”, explică Csaba Bege. Cu totul, o casă costă cam 40.000 de euro “la gata”. Localnicii sunt obişnuiţi să ridice construcţii din lemn: “80 la sută din casele de la noi sunt case din lemn. Avem şi case de o sută de ani, din lemn. Şi toate casele pe care le vedeţi acuma sunt din lemn”.

În depresiunea Gheorgheniului, criza economică a fost transformată în mană cerească. Constructorii, în mare parte etnici maghiari, profită de moment şi le oferă oamenilor case mai ieftine. Uşor dar sigur, încep să intre şi pe piaţa românească. În afară, oriunde se duc sunt respectaţi şi au statul de meşteri. Meşteri din România.

Două TIR-uri de materiale, trei oameni şi 6 săptămâni de muncă

Kis Akos, din Joseni, arată câteva imagini cu produsele sale: “Asta e în Franţa, din lemn rotund. Casa respectivă a fost construită de trei oameni în şase săptămâni. Trei oameni au construit, au descărcat două camioane de marfă, au vopsit, tot… Asta e în Austria. E din lemn stratificat, secţiune modernă, în exterior cu suprafaţa tencuită, iar în interior cu gips carton”. Altă casă va pleca în Grecia, într-o zonă seismică. Este construită pe calculator, după care în fabrică fiecare lemn primeşte un cod.

“Vă spun, uşor nu a fost. Şi nu este nici în momentul de faţă, pentru că facem case individuale. De serie sunt foarte puţine”, spune Kis Akos. Ne arată o casă “pe bandaj de lemn”, cu baie şi trei dormitoare în mansardă. S-au apucat de ea în vară. Casa va ajunge să coste, “la cheie”, 60.000 euro – cât un apartament cu 2 camere.

Acum trei săptămâni, o casă a ajuns într-un sat de lângă Craiova. “Este o casă de lemn, are de 120 de metri pătraţi şi tot ce-i trebuie pentru patru persoane”. Acum câteva zile, casa era în picioare, gata de finisare, iar de Sărbători, noii proprietari se vor muta în casa lor.

“Câteodată spun că mă duc acasă beat şi intru cu capul prin perete. Dar pentru asta trebuie să ai capul foarte tare”, glumeşte Zsombori Vilmos, fost deputat. S-a mutat într-o casă de lemn acum şapte ani. A văzut în Austria o casă, a luat proiectul, iar acum are la Miercurea-Ciuc una la fel, din lemn. Spre mirarea vecinilor. Fiecare produs este unicat. Meşterii din Harghita nu produc în serie şi aceasta a fost o portiţă prin care au scăpat în faţa multinaţionalelor din afară care produc locuinţe-tip.

Fonduri europene pentru industria caselor de lemn

Maghiarii din depresiunea Gheorgheniului nu au profitat numai de criză. Au luat fonduri pentru utilaje de ultimă generaţie şi au investit în România. “Aici avem uscătoriile pe care tot pe fond le-am luat. Este ultima generaţie de uscătorie.

Aici omul nu trebuie să intervină: totul se rezolva din calculator”, arată Arpad Bege. Scândura este ţinută între 8 şi 10 zile, la o temperatură de 60 de grade. Iar uscătoriile lui Arpad Bege sunt pline-ochi.

Aproape 200 de mii de euro a luat din fonduri, dar formalităţile l-au adus în pragul falimentului. “Plătesc lunar 90 de milioane bani pentru bancă. Nu e uşor nici cu fondurile… nu e uşor. Dacă eram un începător, puteam să dau şi faliment”.

Dar constructorii din Harghita nu sunt începători. Majoriatea oamenilor construiesc o dată în viaţă; sunt puţini care reuşesc să construiască de mai multe ori. De câte ori a construit Kis Arpad, meşter din depresiunea Gheorgheniului? “Eu am reuşit să fac cam de o mie de ori…”

Construiesc case şi demontează prejudecăţi

“Nu m-am gândit niciodată, nici măcar la începutul anilor ’90, să plec în Ungaria. Îmi place aici. Aici m-am născut între munţii ăştia”, spune Arpad Bege. Pe copii şi-i educă în limba română. “Eu am văzut pe pielea mea că, dacă ştiu limba română, pot să mă descurc. Am văzut şi colegi care nu prea se descurcă în alte judeţe”. Meşterii maghiari din Harghita construiesc case şi demontează prejudecăţi. Pentru ei, România este ţara lor, ţara din care nu s-ar da plecaţi niciodată.

Sursa: Imopedia

Adauga un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site foloseste cookies! Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Afla mai mult.