Chiriile din mallurile bucureştene, peste cele din Madrid, Milano sau Amsterdam

Aboneaza-te la newsletterul Blitz Imobiliare si nu vei rata nici o stire Imobiliara Ma abonez

Proprietarii de magazine din mallurile din Capitală plătesc chirii mai mari decât comercianţii din centre consacrate ale comerţului internaţional

O piaţă a extremelor. Aşa poate fi descris segmentul de retail al afacerilor imobiliare bucureştene. “În ceea ce priveşte chiriile lunare în centrele comerciale moderne, acestea pot ajunge la 469 de euro pe metru pătrat în Londra, dar pot fi chiar mai mici decât cele din Bucureşti în oraşe precum Madrid (57 de euro/mp/luna), Milano (46 de euro/mp/luna) sau Amsterdam (54 de euro/mp/luna)”, spun reprezentanţii companiei de consultanţă imobiliară Colliers International. Ei pun acest fenomen pe seama ofertei locale aflată încă la un nivel scăzut, “respectiv pe numărul încă mic de centre comerciale (în suprafaţă închiriabilă) la mia de locuitori, în comparaţie cu media capitalelor europene şi absenţa unei zone reale de high street care să ofere retailerilor posibilitatea de a se extinde şi în această formă”, conform declaraţiei pentru gândul a Ramonei Marusac, Senior Associate al Colliers International.

În fapt, realitatea este ceva mai nuan­ţată. Piaţa centrelor comerciale din Capitală se împarte în unităţi în care clienţii se înghesuie, chiar şi pe vreme de criză, şi în cele care se luptă pentru supravieţuire. Malluri precum AFI Palace Cotroceni îşi permit să ceară brandurilor cu o notorietate scăzută chirii de circa 100 de euro pentru spaţiile de mici dimensiuni, potrivit unor surse din piaţă. “Criza a marcat mult mai serios diferenţele dintre centrele prime şi cele secundare: avem un număr de centre unde performanţele sunt bune spre foarte bune, dar avem în acelaşi timp centre unde chiriaşii primesc discounturi de până la 50% din chirie pentru perioade mai lungi de 3 – 6 luni”, a declarat pentru gândul Laura Bencze, Research Manager în cadrul CBRE România.

Magazinele din stradă, chirii sub media europeană

Nu mai departe de weekendul acesta, mallurile Iulius din Timişoara, Cluj şi Iaşi se lăudau că, într-o singură noapte în care centrele comerciale au fost deschise publicului, aproximativ 250.000 de clienţi le-au călcat pragul şi au cheltuit circa trei milioane de euro, potrivit datelor Iulius Group, ceea ce se traduce într-o cheltuială medie de numai 12 euro pe cap de vizitator.

Chiriile din capitala României sunt însă mici, raportat la media europeană, atunci când vine vorba de artere comerciale centrale. Dacă în Paris un metru pătrat de spaţiu comercial dintr-o zonă foarte bună se poate închiria cu 830 de euro, în Bucureşti aceeaşi suprafaţă are un cost lunar de 90 de euro, potrivit Colliers International. Chirii mai mici decât în Capitală ale spaţiilor comerciale stradale se înregistrau, la nivelul lunii septembrie, doar în Sofia, Tirana şi în capi­talele statelor baltice. “Maximul chi­riilor stradale în Bucureşti a fost înre­gistrat în 2008, când atingeau 130 de euro/mp/luna. Este posibil să vedem scăderi în zonele periferice, marcate acum de o rată mare de neocupare”, a declarat Alexandru Preda, Associate Director în cadrul Colliers International.

Sursa: Gandul

Adauga un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Te-ar putea interesa si

Acum 7 years 0 Comentarii

Luna octombrie a înregistrat o creștere a prețurilor apartamentelor din Cluj

Indicele Blitz a înregistrat în luna octombrie o valoare medie de 1,201 euro/mp pentru apartamentele din Cluj, în creștere cu 12 euro/mp față de luna anterioară și cu 85 euro/mp față de luna octombrie 2015. Luând în calcul apartamentele din Cluj și din vecinătăți, indicele Blitz a înregistrat o valoare medie de 1,053 în luna octombrie, în creștere cu 88[...]

Citeste mai mult
Acum 7 years 0 Comentarii

Guvernul incearca sa evite migrarea tinerilor in strainatate prin construirea de noi locuinte ANL!

Doua proiecte de interes public cu privire la constructia de locuinte se afla in acest moment pe masa Guvernului: 7.000 de locuinte ANL si 8.500 de locuinte de serviciu pentru functionarii publici si angajatii din institutiile publice centrale si locale. Daca in cazul locuintelor ANL, finantarea va fi asigurata in principal printr-un imprumut acordat de Banca de Dezvoltare a Comisiei[...]

Citeste mai mult

Acest site foloseste cookies! Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Afla mai mult.